Citiți mai mult

Jari

A fost dificil pentru Jari să accepte că va trebui să ia hormoni de creștere.

A înțeles însă scopul: că trebuie să-i ia pentru a crește mai înalt. Asta era important. Pentru relațiile cu alții când va crește, dar și pentru a opri alți copii să-l agreseze. Dar administrarea prin piele a fost foarte dificilă la început. Era întotdeauna o luptă. Încerca întruna să scape, să evite. Era hotarât să facă în așa fel încât să nu se întâmple.

Mama lui Jari: La un moment dat nu mai știam ce să facem. Undeva la începuturile tratamentului. La spital totul era în regulă și mergea bine. Chiar și nouă ne spunea că nu are nici o problemă. Ajuns acasă însă, ne destăinuia nouă, părinților, că în fața străinilor pretindea că nu îi pasă. Acum nu mai voia să o facă.

Totul s-a transformat într-o bătălie zilnică. Alerga prin cameră, sus pe scări, găsea metode să scape. Ne simțeam lipsiți de puteri. Era greu să rămânem calmi și să nu ne enervăm. Evident că enervarea nu l-ar fi ajutat să scape de frica de administrare a tratamentului.

Am început discuții îndelungate, explicând de ce era atât de important. A funcționat, însă doar pentru o zi. Când a trebuit să-i facem injecția în seara următoare totul a revenit la normal. Ca părinți ne-am gandit la ce fel de recompense îi vom putea oferi. Un lucru pe care l-am încercat a fost ca de fiecare dată când se purta calm și liniștit să-i punem 50 de eurocenți în pușculiță. Și asta a funcționat o dată. După aceea am revenit la situația disperată. În cele din urmă el a venit cu ideea administrării seara târziu. Așa am și făcut. Asta a calmat lucrurile pentru o vreme.

Pentru Jari e foarte important să știe de ce anume facem asta și de ce e important să avem o continuitate facând asta. Și și-a stabilit niște țeluri pentru el însuși. Stie ce anume fac hormonii de creștere pentru el. Că îl vor face mai înalt. Are o imagine clară a viitorului său: de a crește mai înalt și de a face lucruri pe care și le dorește cu ardoare.

Tu ai venit cu ideea să facă tatăl tău injecția, deoarece mama era plecată în acea seară. Ai spus “o voi surprinde pe mama și tu o vei face. Și nu voi plânge.”

Jari: Și n-am plâns

Mama lui Jari: A fost foarte bine

Jari: Max (figurina) l-a pus pe picior și a făcut același lucru ce-l făceam eu în seara aceea. Împingi până când face o urmă, în picior sau în burtică. Apoi apeși.

Mama lui Jari: Ești gata, Jari? Unde o facem azi ? Unde am facut-o ieri? Pe partea asta? Acum o facem pe cealată parte. Aici. Nu prea aproape de buric. Acolo? Respiră, da? A fost in regulă?

Jari: Da. Dar nu văd urma.

Mama lui Jari : Nu atinge. Uneori nu se vede.

Acum șase luni am luat legatura cu pediatrul din Hoorn. A fost un control de rutină, dar s-a dovedit că înălțimea sa era categoric sub standard. Nu există nici un motiv evident așa că am fost îndrumați spre medicul endocrinolog la spitalul AMC. Au făcut niște teste în urma cărora a reieșit faptul că glanda pituitară nu funcționa bine. Lucrurile s-au lămurit și am început administrarea de hormon de creștere.

Era important pentru noi să știm ce sistem de injecție vom folosi. Cunoscându-l pe Jari, știam că injecțiile cu ac îl vor frustra și îi vor crea mari neplăceri. Am aflat faptul că există și un dispozitiv fără ac. Acesta era perfect pentru noi.

Sunt foarte optimistă privind viitorul lui Jari. Cred că dacă hormonii îl vor ajuta să crească în înălțime, va deveni mai încrezător și mai flexibil. Va fi mai fericit când va putea face mai mult din ceea ce-și dorește.

Avertisment: NU ÎNLOCUIEȘTE RECOMANDAREA MEDICALĂ. Aceste relatări ale pacienților au doar valoare informațională și nu pot înlocui ajutorul profesional, recomandarea, diagnosticul sau tratamentul. Trebuie să consultați medicul înainte de a lua orice decizie în privința sănătății.

Feedback Form