Boala

Există un număr de boli și afecțiuni care pot afecta creșterea. Unele dintre cele mai frecvente includ probleme care afectează:

  • Inima și vasele de sânge (de exemplu, un defect cardiac congenital).
  • Aparatul respirator (de exemplu, astm bronșic, fibroza chistică).
  • Stomac, ficat, intestine (de exemplu, boala celiacă, boala Crohn).
  • Rinichii: de exemplu, insuficiență renală cronică (un tip de boală de rinichi pe termen lung).
  • Glanda pituitară.

Vă rugăm să rețineți că nu toți copiii cu problemele de mai sus sunt mai mici de statură decât colegii lor. Deficitul de creștere este doar o posibilă consecință și de multe ori se produce dacă problema de sănătate este severă sau nu este tratată în mod corespunzător.

Glanda pituitară joacă un rol foarte important în creștere.

Bolile care afectează glanda pituitară includ:

 

  • Hipopituitarism congenital (înnăscut) (CHP): copilul se naște cu o glanda pituitară care nu pare să funcționeze în mod corespunzător. Băieții cu CHP pot avea un penis anormal de mic (micropenis) și testicole care nu au coborât în scrot, buza de iepure și/sau palatoskizis, nivel semnificativ redus de zahăr în sânge (hipoglicemie), icter și simptome de șoc (cum ar fi tensiunea arterială foarte scăzută), probleme în reglarea temperaturii corpului. Tratamentul CHP include și hormon de creștere și își propune să înlocuiască hormonii care lipsesc. Băieții vor beneficia, de asemenea, de adiție de testosteron iar fetele de adiție de estrogen.
  •  Deficit congenital GnRH (hipogonadism hipogonadotropic): în această situație există o deficiență de hormon eliberator de gonadotropină (GnRH). Acest hormon este produs de hipotalamus și este implicat în modificările fizice care apar în timpul pubertății. Copiii cu această boală pot avea o pubertate întârziată. Deși la naștere băieții pot avea un penis mic și subțire (micropenis), iar testicolele pot fi coborâte, diagnosticul se stabilește de obicei în jurul instalării pubertății. Tratamentul include, de regulă, hormoni sexuali.
  •  Pubertatea precoce: copiii cu această boală pot avea pubertate precoce, de la circa 8 ani la fete iar la băieți de la vârsta de 9 ani. Simptomele includ dezvoltarea sânilor la fete și la băieți creșterea testicolelor. Cauzele sunt neclare, dar pot include probleme cu hipotalamusul și glanda hipofiza. În afară de probleme psihologice și sociale ale pubertății precoce, creșterea se poate opri mai devreme decât de obicei din cauza nivelurilor ridicate de hormoni sexuali. Pubertatea precoce poate fi tratată cu hormoni sexuali.
  •  Deficitul de hormon de creștere (GHD): GHD poate să apară ca rezultat al unei boli a hipotalamusului sau a glandei pituitare. Cu toate acestea, în unele cazuri, cauza poate fi necunoscută (aceasta este cunoscută ca GHD idiopatic). Copiii cu GHD de multe ori au mai mult țesut gras ("grăsime de copil"), și ar putea avea aspectul de față de copil, cu un păr foarte puțin si subțire pe cap. Copiii cu GHD sunt tratați cu  hormon de creștere.

Rate this content

Average: 5 (1 vote)

Feedback Form